…da, as putea sa-l folosesc pe Aquinas – dar Aquinas e prea sec si-n plus, sa folosesti un teolog pentru a -L “demonstra” pe Dumnezeu parca nu are nici un haz. Asa ca il folosesc pe … Hobbes – un om care numai de simpatii crestine nu poate fi banuit (a fost, de altfel, acuzat de erezie, dar a stiut, ca de fiecare data, sa se descurce, scapand de acuzatii – nu intamplator omul care a spus ca frica de moarte e comuna tuturor oamenilor si si-a cladit intregul sistem pornind de la aceasta caramida, a trait mai bine de 90 de ani – ceea ce, la speranta de viata din secolul al XVII-lea, ar fi echivalent cu vreo 150 de ani acum:). Bine, in cele din urma a murit si el, iar sistemul pe care-l vroia la fel de infailibil ca o demonstratie geometrica, a fost contestat din toate partile. (Ceea ce-mi aduce aminte de grafitti-urile de pe zidurile Sorbonei: “Dumnezeu a murit! Semnat, Nietzsche.” Sub care, o alta mana a adaugat: “Nietzsche a murit! Semnat, Dumnezeu.”:)

Deci, ca sa n-o mai lungesc, Hobbes, Leviathanul, capitolul 11:

“Curiosity or love of the knowledge of causes, draws a man from consideration of the effect, to seek the cause, and again, the cause of that cause; till of necessity he must come to this thought at last, that there is some cause, whereof there is no former cause, but is eternal; which is is men call God“.

Reformulat, pentru mintea ateistului. Suntem suficient de inteligenti pentru a ne da seama ca nu suntem suficient de inteligenti; pentru a ne da seama ca avem nevoie de un punct de referinta din afara sistemului (fizica de clasa a VI-a, pe vremea mea). Hobbes, in continuare:

“...though they cannot have any idea of him in their mind, answerable to his nature [Nota: fara sa stie, Hobbes face aci distinctia dintre teologia apofatica si catafatica]. For a man that is born blind, hearing men talk of warming themselves by the fire, and b