Fundaşul dreapta al Universităţii a încheiat perioada de recuperare din Olanda şi anunţă că într-o lună ar putea reveni pe teren.

În iunie 2009, Ovidiu Dănănae a fost convocat în premieră la naţională pentru meciul din preliminariile CM 2010 cu Lituania. N-a jucat, dar nu şi-a pierdut speranţa. A continuat să lupte în tricoul alb-albastru, iar evoluţiile sale l-au menţinut în atenţia selecţionerului Răzvan Lucescu. În august avea să primească şansa debutului la naţională. „Sper să mă achit de sarcini şi să demonstrez că am fost convocat meritat la echipa naţională, iar românii, şi în primul rând fanii Universităţii, să fie mândri de mine“, declara Dănănae, care urma să joace titular contra Ungariei, în amicalul de pe 12 august 2009. Iar românii, dar mai ales suporterii Ştiinţei i-au apreciat evoluţia contra maghiarilor, Ovi făcând legea pe flancul drept al apărării tricolore. Apoi, totul a fost curmat brusc. În minutul 39, la o intrare banală umăr la umăr cu ungurul Dzsudzsak, Dănănae a căzut secerat. N-a mai putut continua, iar diagnosticul a fost ruptură de ligamente încrucişate la genunchiul drept.

„Să se termine acest calvar!“

România pierduse un jucător care ameninţa că nu va mai fi scos prea uşor din echipa titularilor, iar valoarea unei victorii la limită în faţa Ungariei, scor 1-0, a pălit instantaneu. A urmat o intervenţie chirurgicală şi recuperarea la o clinică din Olanda. Şapte luni departe de gazon, şapte luni de chin în care Dănănae a strâns din dinţi pentru a reveni acolo unde îi este locul: titular la Universitatea, la echipa naţională, dar şi în inimile suporterilor. De fapt, aceştia din urmă sunt singurii care nu au făcut schimbări în echipă, aducerea lui Bădoi sau folosirea lui Bărboianu ca fundaş dreapta nereuşind să suplinească absenţa lui Dănănae. „Abia aştept să se termine acest calvar. Totul este bine. Am un pr