Instalat la conducerea FMI in toamna lui 2007, francezul Dominique Strauss-Khan, 60 de ani, vine la Bucuresti la sfarsitul lunii pentru a da un impuls autoritatilor sa continue reformele la care s-au angajat prin acordul stand-by incheiat in urma cu aproape un an.

Prezentat initial drept o "centura de siguranta", imprumutul de la FMI a devenit in toamna trecuta un instrument vital de finantare a deficitului bugetar al Romaniei, prin derogare de la practica standard a Fondului.

Din cauza crizei politice de anul trecut, Romania a acumulat intarzieri la majoritatea proiectelor legislative si de restructurare a sectorului public, insa FMI a uimit prin bunavointa manifestata, trimitandu-si expertii la Bucuresti chiar si cand acestia nu aveau interlocutori cu puteri legale depline.

Bucurestiul a incasat aproape doua treimi din banii negociati cu FMI, insa reformele avanseaza foarte greu, astfel ca presedintele Traian Basescu a invocat recent riscul contractarii unui nou imprumut la sfarsitul anului pentru acoperirea facturii sociale.

Potential candidat la prezidentialele din Franta in 2012, Strauss-Khan vine in Romania intr-o perioada in care FMI a redevenit o institutie importanta in finantele internationale. Totusi, Comisia Europeana nu accepta interventia Fondului in sprijinirea vreunui membru al zonei euro, cum este Grecia. Dintre tarile din regiune membre ale UE, doar Ungaria, Romania si Polonia au apelat la o forma de sprijin din partea FMI pentru a traversa criza, insa in prezent doar autoritatile romane continua sa imprumute bani de la Washington.

Ungaria se finanteaza de pe piata, desi FMI a anuntat luna trecuta ca ii pune la dispozitie 1,6 mld. euro din imprumutul aranjat in 2008, in conditiile in care guvernul de la Budapesta a indeplinit masurile convenite de reducere a vulnerabilitatilor economice ale tarii.

La randul sau, Bu