In ciuda faptului ca Romano Prodi, fostul presedinte al Comisiei Europene, a asigurat ca cea mai rea parte a crizei din Grecia a trecut, tensiunile crate de aceasta situatie, atat in statul elen cat si in celelalte tari, persista.
Daca presedintele francez, Nicolas Sarkozy, si-a anuntat sprijnul pentru Grecia, Angela Merkel, cancelarul german, a refuzat sa ofere pachete de stimuli financiari. Luptand mai mult sau mai putin singura cu criza, Grecia a anuntat ca lucreaza la o solutie pentru reducerea deficitului bugetar.
Guvernul elen a anuntat reducerea cheltuielilor si majorarea taxelor, in cadrul unui program de 4,8 miliarde de euro. Chiar si asa, raman o serie de intrebari legate de modul in care a ajuns Grecia in aceasta situatie si pe cine va mai trage in jos.
De ce a izbucnit criza in Grecia?
Punerea sub supraveghere a Greciei de catre Comisia Europeana din cauza deficitului sau excesiv, de 12,7% din PIB in loc de plafonul de 3% fixat de Pactul de Stabilitate, si avertismentele date de agentiile de rating au afectat grav imaginea tarii.
La inceputul acestui an, planul sau de austeritate fiscala a avut rolul de a-si convinge partenerii ca situatia nu este asa de grava. Tara a lasat in deriva deficitul si salariile de-a lungul multor ani de zile, iar, in acest context, speculatiile s-au dezlantuit.
Influentati de administratorii de fonduri speculative, jucatorii financiari au mizat pe diferentele dintre ratele dobanzii aferente datoriilor publice, iar primele de risc legate de imprumuturi in Grecia au explodat, ceea ce a pus euro sub presiune. Moneda europeana a pierdut 10% in fata dolarului, incepand din noiembrie, ajungand la o cotatie de 1,36 dolari pentru un euro.
Exista un risc de contaminare pentru alte tari ale Uniunii Europene?
In ultimele luni, tarile cu probleme
