Nu numai umblate, dar mai ales cumplite sunt caile prin care femeile reusesc sa tina un barbat langa ele.
De departe se vede figura umbrita si personalitatea supusa a celui care devine peste noapte barbatul unei singure femei. Sau barbatul de serviciu.
Spalarea creierului incepe de la prima intalnire. Femeia “tarantula” mai intai il adulmeca de departe. El nici cu gandul nu gandeste ce-l asteapta. Lobotomizarea sentimentala si psihica. Panza incepe instantaneu sa se teasa in jurul celui care va fi condamnat ani buni sa inghete in momentul in care ea, mastera, va fi in preajma.
Ea, Eva sa-i zicem, e la inceput numai lapte si miere. Frumoasa, desteapta si mai ales intelegatoare. Se arata lipsita de prejudecati si pare sa-i suporte masculului toate hatarurile. La inceput sunt doar prieteni. Vorbesc intr-una si descopera ca au multe lucruri in comun.
El, Adam sa-i zicem, se lasa dus de val si are impresia ca si-a gasit sufletul pereche. Nimeni pe lume, niciodata nu l-a inteles atat de bine. Celelalte femei din viata lui par niste insecte mici, sacaitoare in comparatie cu aceasta Ileana Cosanzeana.
E ca in prima tinerete. Ies in fiecare seara, fac sex chiar si in masina, prietenii lui sunt cei mai tari, berea curge in valuri si pe nimeni nu deranjeaza sosetele desperecheate.
Trec zilele si cu fiecare picatura de iubire din partea lui se umple cupa de venin din sufletul ei. L-a cucerit, acum trebuie sa-l devoreze.
Atacul incepe subtil cu mici strambaturi din nasucul cârn. Nu-i mai place chiar tot ce el face si nici nu mai e de acord cu tot ce el debiteaza. Dresajul incepe sa-si arate roadele. E de ajuns ca ea sa rosteasaca pe un ton sfarsit: “Iubitule, mi-e frig!” El sare din fotoliul comod si inchide fereastra. “Iubitule, n-am chef in seara asta”, el se intoarce docil pe cealalta parte, dupa ce o mangaie compatimitor peste bigudiur