Ştefan Ţarcă a devenit lider de sindicat după Revoluţie şi, fiindcă s-a remarcat ca o persoană comunicativă, a devenit şeful CNSRL Frăţia la nivel de judeţ.

Cariera de sindicalist a lui Ştefan Ţarcă a început după Revoluţie, când muncitorii din fabrica Electrocontact l-au desemnat să le reprezinte drepturile. Colegii de serviciu l-au propus pentru şefia sindicatului secţiei fiindcă botoşăneanul era o fire comunicativă.

„Le dădeam mereu sfaturi atunci când aveau probleme. Prima dată am fost lider de sindicat în secţia mea, unde lucrau 1.700 de muncitori. Acum nu mai există fabrică cu atâţia muncitori. De aceea erau sindicatele puternice la acea vreme“, îşi aminteşte botoşăneanul.

A adunat mii de oameni

În anii ‘90, când sindicatele erau o forţă, Ştefan Ţarcă reprezenta 15.000 de muncitori în calitate de lider pe judeţ a confederaţiei CNSRL Frăţia. În acea perioadă, grevele şi protestele se ţineau lanţ, iar sindicaliştii aveau un cuvânt greu de spus. „Cel mai mare protest sindical pe care l-am organizat a fost în 1995, când am adunat la Prefectură 4.500 de oameni. Atunci au ajuns la Botoşani un ministru şi trei secretari de stat la negocieri. Începuseră să apară falimentele din industrie şi cinci fabrici din Botoşani aveau nevoie urgentă de ajutor. În urma negocierilor, am obţinut 17 miliarde de lei“, spune Ştefan Ţarcă.

„S-a făcut o listă cu unităţile cu probleme şi o parte din ele au fost salvate. Ideea era să nu ne pierdem locurile de muncă, însă banii primiţi nu au fost administraţi cum trebuie şi câteva fabrici au dat faliment“, povesteşte Ştefan Ţarcă. Cu banii primiţi de la stat a fost salvată fosta fabrică Melana, care funcţionează şi acum.

Adeptul negocierilor

În ultimii ani, puterea sindicatelor a scăzut proporţional cu numărul de muncitori din industrie. În Botoşani, CNSRL Frăţia mai are în evidenţă