…lucrurile incep sa se miste in directia buna. Nu e nimic spectaculos – dar nici nu e nevoie sa fie. Importante sunt rezultatele. Aura de “tatuc ideologic al dreptei”, construita cu atata migala de catre Valeriu Stoica, incepe sa dea semne de oboseala. Iar problema acestor make-believe “aure” e ca functioneaza doar atata vreme cat lumea crede in ele. In momentul in care cineva striga ca imparatul e gol si altii incep sa constate, la inceput mai incet, apoi din ce in ce mai tare, “da, domnule, asa e”, lucrurile intra pe o panta de unde le e practic imposibil sa-si mai revina.

De aici si izbucnirile mai mult sau mai putin nervoase ale lui Valeriu Stoica din ultima vreme. Obisnuit cu “in frontul meu ideologic nu misca nimeni“, constata acum ca autoritatea ii scapa printre degete si ca intelectualii pe care i-a cultivat se incapatzaneaza sa gandeasca singuri. Cristian Preda s-a opus parlamentului unicameral. Sever Voinescu se opune bipolarizarii spectrului politic – si deci, implicit, unui vot uninominal pur. Catalin Avramescu pledeaza pentru alegeri deschise in interiorul partidelor si o mai mare independenta a parlamentarilor in raport cu directivele “de la centru” propriilor formatiuni politice.

De buna seama, simplific – poate nerpermis. Preda, Voinescu si Avramescu nu au aceeasi ‘agenda’ si nu impartasesc cu necesitate aceleasi viziuni. Nici nu e nevoie. E suficient sa-si faca auzite vocile si sa arate ca exista alternative. In conditiile in care PDL-ului ii lipsesc inca multe voturi pentru a putea revizui Constitutia dupa pofta inimii, tocmai aceste alternative pot reprezenta punctul de plecare spre negocieri reale. PSD si-a revizuit – si bine a facut! – pozitia asupra republicii parlamentare si sustine acum varianta semi-prezidentiala imbratisata si de catre PDL.

E un inceput. Mingea e acum in teritoriul PDL. Nu poti “negocia” fara sa oferi nim