Criza de resurse umane, criza economică, dar mai ales criza de încredere sunt cele care afectează serios sistemul judiciar românesc, aflat încă sub monitorizarea organismelor europene. Cum din cauza volumului imens de dosare sistemul riscă să intre în blocaj, procurorul general al României propune modelul olandez prin care, pe baza unor criterii obiective, procurorul să decidă în care caz să se facă anchetă şi în care nu.
Cifrele de bilanţ al activităţii Ministerului Public pe anul trecut, deşi arată o îmbunătăţire a calităţii muncii procurorilor şi o creştere a numărului de rechizitorii, sunt îngrijorătoare pentru viitorul sistemului judiciar. Ministerul Public a înregistrat anul trecut aproape 1,4 milioane de dosare penale, adică de peste opt ori mai mult decât în anul 1989 şi de trei ori mai mult faţă de anul 2000, numărul de procurori rămânând aproape acelaşi. În medie, un procuror a soluţionat 1.200 de dosare.
SUTE DE MII DE DOSARE NEREZOLVATE
Deşi anul trecut au fost rezolvate 500.000 de dosare fie cu trimiterea în judecată, fie cu soluţii de neîncepere a urmăririi penale (NUP) sau de scoatere de sub urmărirea penală (SUP), tot au mai rămas 750.000 de dosare fără nici o rezolvare. Dintre acestea, jumătate sunt cu autori necunoscuţi. "Pentru a le finaliza ar fi nevoie ca timp de cel puţin un an să nu se înregistreze nici un dosar nou", a spus Kovesi.
SELECŢIE SUB CONTROLUL INSTANŢEI
Ca soluţii pentru evitarea blocării sistemului, procurorul general propune o reevaluare a sistemului de incriminare pe care-l consideră "excesiv". "Există 140 de acte normative care prevăd aproape 1.000 de infracţiuni. Este necesară o reevaluare", a spus Kovesi. Totodată, pornind de la faptul că doar 7,7% din cele 500.000 de dosare au fost soluţionate cu rechizitorii, cheltuindu-se "bani publici cu NUP-uri şi SUP-uri",
