In aceste vremuri de incertitudine financiara, dificultatile din Grecia sunt deja probleme la nivel european, caci ameninta stabilitatea euro. Desi pietele nu au votat inca impotriva monedei unice, intr-o proportie covarsitoare, zona monetara europana este blocata.

Data fiind aceasta situatie, nu este indicat insa ca planurile de atac sa fie refacute. In primul rand trebuie sa se ia masuri provizorii, apoi sa se ia decizii pentru a preveni ca dezastrul sa ia avant. Argumentele care sustin aceste idei constau in faptul ca tulburarile monetare din trecut au condus intotdeauna la o consolidare a reconstructiei europene. Situatia actuala arata ca economia nu poate trai fara politica, iar iesirea din criza necesita un efort de imaginatie, potrivit Le Monde.

Trei probleme majore, de-a lungul a trei decenii, au reusit sa faca economia Europei sa decada: rata de schimb instabila(1971-1973), divergenta politicilor economice (1975-1978) si revoltele politice de pe continent (1989-1995). De fiecare data reactia europeana a aratat ca, in cele din urma, se poate depasi situatia. Infiintarea, in 1974, a unitatii de valuta europeana (ECU) a salvat politicile comune, in special Politica Agricola Comuna (PAC).

Nasterea, in 1979, a Sistemului Monetar European (SME), cu un fond de stabilizare, a format un puternic factor de armonizare a politicilor economice in scopul de a aduce, intr-o buna zi, si o moneda unica. Crearea unei Banci Centrale Europene (BCE) si lansarea monedei euro in 1999 au insemnat realizarea proiectului ce dateaza inca de pe vremea Tratatului de la Roma, chiar daca moneda euro nu a ajuns inca in toate tarile UE. Aceste trei etape arata progresul spre o integrare monetara. De fiecare data cand presiunea externa a avut un rol accelerator, Europa a reactionat.

Cu toate acestea, gradul de pedagogie oferit de crize cunoaste