Băsescu râde ca un miel, dar apar la vedere colţii ascuţiţi.
Consultările de la Cotroceni mi s-au părut un spectacol de prost gust. Şi repriza întâi, şi repriza a doua. Liderii partidelor au fost convocaţi degeaba. Singurul efect a fost cel video. Pentru televiziuni a căzut ca o mană cerească, pentru că şi-au susţinut bine mersi (şi ieftin) programele, transmiţând de la faţa locului şi creând impresia unei agitaţii frenetice, a unei tensiuni, a ceva ce merita oferit celui aşezat în fotoliu care se uită la toate bazaconiile.
Mai ales la asemenea kitschuri şi şuşe de doi bani. Transmisiunile „în direct cu naţiunea conectată la ceasul adevărului", cu mult bulion şi adrenalină, ne-au arătat doar câteva feţişoare simpatice şi voci pline de antren. Au urmat ştirile pline cu detalii de la Cotroceni şi, târziu, talk-show-urile obligatorii. Patria, într-un ceas decisiv!
De fapt, nu s-a întâmplat nimic. Cu cât Guvernul va avea mai mari dificultăţi în zona economico-socială, prevăd că asemenea „dezbateri" şi schimburi de replici suburbane se vor înmulţi. Băsescu a vrut, bravo lui, apreciez sacrificiul de pion, să salveze Guvernul de presiunea pusă de sindicate şi a oferit un subiect tare, alături, totuşi, de tema în discuţie - criza! În plus, şi-a făcut şi el numărul, amorezat ca întotdeauna de camerele TV.
Cel cu „discreţia", cu bancul că nu e interesat - fiind, vai, la al doilea mandat etc. -, în cel mai pur stil „lupul din Scufiţa roşie". Nu prea i-a ieşit, pentru că nu este identificat de nimeni cu un părinte al patriei, cu un preşedinte înţelept şi echidistant. E un rol nou pentru el, pentru care nu e pregătit. Face repetiţii, îşi ajustează ţinuta în oglindă, îşi drege glasul. Începe o frază cu vorbe din vechiul repertoriu şi o încheie cu altele din cel nou. Râde ca un miel, dar apar la vedere colţii ascuţiţi. Am văzut un preşedinte „intermediar", în
