Confruntandu-se cu riscul falimentului, Grecia a fost obligata sa adopte reforme considerate drept masuri de austeritate. Prim-ministrul Georges Papandreou este constient de aceasta situatie si, pentru a evita adancirea in criza a tarii, nu are nici o alta optiune decat sa faca reforme profunde.

Acesta trebuie sa ia in considerare insa si situatia politica din tara sa atunci cand gadeste aceste reforme. In ciuda dozei de neincredere venite atat din interior cat si din exterior, premierul trebuie sa fie capabil sa treaca la masuri drastice de austeritate in statul elen, comenteaza Les Echos.

In ciuda promisiunilor sale de campanie, liderul Guvernului socialist a trebuit sa respecte anumite decizii, la insistentele pietelor financiare, care au fost ce in ce mai nelinistite la perspectiva de a imprumuta Grecia.

Pentru a recastiga o aparenta credibilitate in fata creditorilor, George Papandreou a indraznit sa creeze un program de investitii, dar si un nou program fiscal. TVA-ul a fost crescut, impozitele pe avere si venit vor face acelasi lucru, iar companiile vor avea un impozit exceptional pe profit. Obiectivul este de a reduce deficitul cu 4%, dupa ce a depasit 12% din PIB anul trecut.

Daca din acest punct de vedere pare sa fi castigat, prim-ministrul incepe cea de-a doua batalie si, probabil, cea mai greu de castigat: cea cu opinia publica. Masurile de austeritate anuntate in ultimele saptamani par sa fi trezit unele reactii. Atena s-a confruntat cu vocea poporului, care a reactionat prin cateva greve generale.

Cat contribuie si cat primeste inapoi Grecia de la UE?

Daca vocea comunistilor se aude scandand ca "plutocratia trebuie sa plateasca pentru aceasta criza", ca de vina sunt "americanii ", "Biserica Ortodoxa" sau ca Departamentul de Aparare trebuie sa "plateasca nota", exista si greci care vo