Uniunea Europeana învata din lectia actualei crize economico-financiare, pentru a-i evita recurenta în viitor. Unul din cele mai dramatice efecte, cel social, se va resimti si dupa reluarea cresterii PIB. Parlamentul European îsi propune sa comensureze eficienta masurilor luate de statele membre pentru contracararea efectelor crizei.
Daca somajul global va reveni abia din anul 2013 la nivelul anterior crizei, conform estimarilor Organizatiei Internationale a Muncii (O.I.M.), atunci este evidenta defazarea în timp a impactului social al crizei fata de evolutia PIB. În lume, anul 2010 înregistreaza 212 milioane someri, cu 34 de milioane mai mult decât în 2009. Desi O.I.M. a salvat 11 milioane locuri de munca în anul 2008, masurile sunt înca insuficiente pentru a contracara impactul crizei.
Criteriile de convergenta Maastricht devin nerelevante
Criteriile de la Maastricht pe palierele deficitului bugetar si datoriei publice nu mai sunt respectate, iar sanctiunile nu se aplica. Deficitele unor state, fie ele chiar si în zona euro, depasesc cu mult limita maxima de 3%, ceea ce va amplifica în timp si datoria publica peste plafonul de 60 %.
Deficitul bugetar al Greciei ajuns la 12,7 % din PIB si cel al Marii Britanii la 12,8 % nu mai au nimic în comun cu criteriile de convergenta. Nici macar aceasta apropiere statistica nu înseamna convergenta. Ar fi eronat sa se faca o paralela între cele doua tari, doar în baza unei statistici. Economia britanica detine puternice resurse, un potential de „rostogolire” a unor credite si o politica monetar – bancara independenta care o pozitioneaza mult mai bine în U.E., fata de Grecia, aceasta din urma lipsita de forta economica si de pârghiile de interventie.
Daca ne referim la un alt criteriu de convergenta, în Germania, ponderea datoriei publice în PIB va ajunge la 83 % în anul 2014, cu perspectiva de a
