Tot mai multe companii se retrag din contractele pentru proiecte cu fonduri UE

Plosceanu (ARACO): Firmele sunt descurajate de birocraţia excesivă şi de întârzierile în ceea ce priveşte rambursările

În plus, acestea au probleme mari în obţinerea cofinanţării de la bănci şi se gândesc şi dacă afacerea va mai fi viabilă în criză

Deşi absorbţia fondurilor europene apare ca o prioritate pe agenda guvernanţilor, întreprinzătorii invocă de cele mai multe ori o serie de probleme care fac din accesarea banilor europeni un proces greoi, marcat de o birocraţie excesivă, de dificultăţi majore în obţinerea finanţării şi de o reconsiderare, în contextul crizei, a viabilităţii afacerii demarate.

Mai mult decât atât, contextul actual face ca multe firme să fie din ce în ce mai reticente în a demara astfel de demersuri.

Potrivit directorului AMPOS-CCE din cadrul Ministerului Economiei procentul beneficiarilor care renunţă la semnarea contractelor pentru proiecte de competitivitate economică finanţate din fonduri structurale a început să crească, din cauza crizei, ceea ce ar putea afecta nivelul absorbţiei.

"La nivelul lui decembrie-ianuarie, procentul de retragere era de 13%. Nu e tragic, dar cum trendul e în creştere, poate deveni un fenomen îngrijorător, iar nivelul absorbţiei fondurilor europene ar avea de suferit", a declarat, ieri, directorul general al Autorităţii de Management a Programului Operaţional Sectorial - Creşterea Competitivităţii Economice (AMPOS-CCE), Cătălina Meliţă.

Oficialul Ministerului Economiei a adăugat că "deocamdată nu avem retrageri după ce a început implementarea proiectului", aceasta precizând că retragerea din astfel de programe în curs de implementare implică rambursarea banilor şi o dobândă/penalitate în cazul nerambursărilor la timp.

Principalele probleme care duc la renunţarea semnării contractel