Contract între şcoală şi părinţi, clasa a noua la gimnaziu, liceul de doar trei ani, examene schimbate şi dispariţia titularizării. Acestea sunt doar câteva dintre noutăţile pe care le aduce legea educaţiei.
În primul rând, structura sistemului de învăţământ preuniversitar se schimbă. Apare clasa pregătitoare în învăţământul primar. Gimnaziul cuprinde clasele 5 - 9, iar liceul va fi de trei ani. Proiectul susţine şi înfiinţarea unor centre de Excelenţă pentru elevii supradotaţi. O altă propunere prevede ca programa şcolară să acopere 75% din orele de predare, restul timpului fiind organizat de profesor.
Noul ministru are planuri şi la capitolul media. Vrea să înfiinţeze un post public de televiziune şi unul de radio, ambele dedicate exclusiv educaţiei.
Bacalaureatul va avea doar două probe scrise. Prima va fi una de comunicare în limba română şi într-o limba străină, iar a doua - în funcţie de profilul liceului, va fi un test la matematică şi alte ştiinţe. Şi admiterea la liceu se va schimba. Elevii vor fi testaţi la mai multe discipline, într-o singură probă, şi vor primi o caracterizare a aptitudinilor numită portofoliu.
Noutăţi sunt şi pentru părinţi. Ei vor semna un contract prin care se obligă să-şi trimită copilul la şcoală. Pentru chiul, părintele poate plăti amenzi între 500 şi 5000 de lei sau poate fi pus să muncească în folosul comunităţii.
Educatorii şi învăţătorii vor dispărea: toate cadrele didactice vor fi numite profesori. Pentru asta va fi nevoie de şase ani de studiu. Noutatea o reprezintă anul de stagiu obligatoriu. Şi examenul de titularizare dispare!
Legea mai prevede ca rectorul unei universităţi să fie numit prin concurs şi nu ales de Senatul universităţii, iar directorii din preuniversitar nu vor putea fi membrii de partid pe perioada mandatului.
Proiectul legii educaţiei a primit undă verde în şed
