El era demult, dar cine mai avea timp de el? Apoi a reapărut brusc – un prinţ într-o lume a piticaniilor. Poate că acesta e rostul lui: să răscolească bubele şi mucegaiurile prezentului cu impetuozitatea vieţii sale ieşită din tipare. Prinţul George Bibescu.

Cine s-ar fi gândit că, într-o zi, în lumea aceasta siliconată, îşi va iţi sânii feciorelnici Fausta? Sau că prezentul prăbuşit sub bicepşi va tresări o clipă de la curajul fără steroizi al lui Pardaillan? Dorul de aventurile Faustei şi ale cavalerului Pardaillan - personaje pe care n-avem vreme să le omorâm, darămite să le mai ţinem în viaţă - a fost iscat de o carte deocamdată în manuscris.

Îi aparţine domnului Octavian Sava - dramaturg, scenarist şi realizator de emisiuni tv. Manuscrisul poartă numele "Prinţul rătăcitor" şi redă - sub forma împletirii farmecului poveştilor "de capă şi spadă" cu realul, tumultuoasa viaţă a prinţului George Bibescu. "Am visat ani întregi să scriu despre acest prinţ cu o viaţă atât de aventuroasă. Şi iată-mă acum încercând să îndeplinesc acest vis", mărturiseşte Octavian Sava.

"E adevărat că visul va căpăta aripi în momentul în care va deveni un roman pe care capricioşii cititori ai prezentului mai mult ca sigur că îl vor savura. Poate pentru simplul motiv că reprezintă un alt fel de «drog» la nivel de lectură."

SPADA ŞI PANA

Prinţul George Bibescu (1833 - 1902) - fiul celui care devenea în 1843 domnul Ţării Româneşti, Gheorghe Bibescu. Mama lui era Zoe Mavrocordat, prima soţie a domnitorului, una dintre cele mai bogate femei din Principatele dunărene. "M-am ataşat de acest prinţ din tinereţe, de pe când stăteam la Casa Scriitorilor de la Mogoşoaia şi scriam piesa «Daţi-mi tinereţea înapoi»!", spune Octavian Sava.

"La Mogoşoaia nu Palatul mă atrăgea, ci mai curând cavoul, destul de părăginit, al fam