Peste 100.000 de oameni parcurg anual El Camino de Santiago, pelerinajul religios prin Spania care se încheie la Santiago de Compostela. Dintre călători, câteva zeci sunt români. Fie că vor să înţeleagă lumea în care trăiesc sau să se redescopere pe ei înşişi, această experienţă le schimbă vieţile.

Cătălina Murariu, Veronica Drăgoi şi Ion Nicolae au străbătut fiecare aproape 800 de kilometri pe jos pe El Camino de Santiago, pelerinajul vechi de peste 1.000 de ani care se încheie în Spania, la catedrala din Santiago de Compostela, la moaştele Sfântului Apostol Iacob. Pentru fiecare, călătoria a avut o altă semnificaţie. Sâmbăta viitoare, la conferinţa „Explore Camino" de la sala Tinerimea Română din Bucureşti, ei şi alţi pelerini îşi vor împărtăşi experienţele de pe drum.

În dimineaţa zilei de 27 septembrie 2007, Cătălina Murariu călca prima dată pe El Camino. Avea 24 de ani şi venea de la Bucureşti, unde tocmai îşi dăduse demisia de la primul ei job. Ajunsese în ziua precedentă la Saint-Jean-Pied-de-Port, un sat cu 2.000 de locuitori din Pirineii francezi, şi ar fi pornit direct la drum dacă cei de la Oficiul de informare a pelerinilor din localitate n-ar fi sfătuit-o să mai aştepte o noapte.

Paşaportul pelerinului, un pliant din carton subţire, decorat pe copertă cu scoica Sfântului Iacob, unul dintre simbolurile El Camino, i-a permis să se cazeze încă din prima noapte într-un refugiu special pentru pelerini.

Dimineaţa următoare s-a trezit devreme şi a început să meargă. Prima etapă a drumului traversa Pirineii.

Urcând, Cătălina a traversat păşuni alpine, a lăsat în urmă turme de vite şi de oi şi nici nu şi-a dat seama când a trecut în Spania. A continuat să meargă, pentru că drumul ce traversează Pirineii are 27 de kilometri şi trebuie străbătut într-o singură zi. Spre seară, pe întuneric, obosită de drum, cu dureri de picioare, a ajuns