Lui Teodor Brateş, „gazda“ Revoluţiei de la televizor, încă i se mai bate obrazul pe stradă pentru că l-a făcut om pe Ion Iliescu. Serialul „Misterele Revoluţiei“ dedică următoarele episoade evenimentelor care au avut în centru Televiziunea naţională.

Unul dintre momentele-cheie ale Revoluţiei a fost acela în care postul naţional de televiziune, principalul instrument de propagandă şi diversiune din decembrie 1989, a intrat pe mâna poporului. Era 22 decembrie 1989, în jurul orei 13.00. Cei dintâi români care au vorbit la „Televiziunea Română Liberă" au fost poetul Mircea Dinescu şi actorul Ion Caramitru.

Totuşi, omul care a rămas întipărit pe retina telespectatorilor este Teodor Brateş. Acel bărbat mărunt, cu ochelari de modă veche şi maniere de diriginte, care spune că a ajuns în faţa camerelor de luat vederi pentru că „avea texte". El recunoaşte şi că studiase temeinic arborele genealogic al familiei lui Ion Iliescu şi că încă mai e certat în autobuz fiindcă l-a întâmpinat călduros pe viitorul preşedinte, pe care l-a numit „fiul unui revoluţionar, fiul unui patriot".

Teodor Brateş era, în 1989, redactor-şef adjunct la programul de Actualităţi din TVR. El a lansat acel apel aproape biblic: „Nu lăsaţi copilaşii să bea apă, să nu-i omorâm cu mâinile noastre!". De la el am aflat că „nişte oameni... oameni... adică nişte elemente iresponsabile, că altfel nu putem să le numim, au început să atace secţiile de Miliţie" şi tot el i-a îndemnat pe curajoşii Revoluţiei: „Să ne păstrăm demnitatea de oameni, să nu ne îmbătăm. Să ne îmbătăm doar cu acest soare al libertăţii, nu cu băuturi alcoolice!".

Teodor Brateş a stat în emisie aproape 70 de ore, în zilele de 22, 23 şi 24 decembrie 1989, şi se poate lăuda cu cea mai mare audienţă din istoria televiziunii naţionale. Mulţi au crezut că „ăla mic, cu ochelari" e directorul TVR, iar nişte ziarişti americani