Peste 3 ani, CE intenţionează să verifice modul în care au fost respectate recomandările sale şi nu este exclus ca acestea să devină obligatorii.
Astfel, Bruxelles începe lupta cu punctele comerciale care refuză să primească bancnote în valoare de 200 şi 500 de euro. Doar în cazul în care banii existenţi în casele de marcat vor fi insuficienţi pentru rest, cumpărătorul va trebui să caute bani mai mici. De asemenea, CE a confirmat dreptul cetăţenilor de a utiliza monede de 1 şi 2 cenţi, criticând practica rotunjirii sumei până la 5 cenţi, care există, de exemplu, în Finlanda şi Olanda.
În prezent, din zona euro fac parte 16 ţări: Austria, Belgia, Cipru, Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Luxemburg, Malta, Olanda, Portugalia, Slovacia, Slovenia şi Spania, precizează cotidianul rus.
Este curios faptul că membrii CE pledează pentru o atitudine mai tolerantă în ceea ce priveşte folosirea monedelor şi bancnotelor în 'scopuri artistice'. Astfel, persoanelor fizice le este permis să distrugă 'în cantităţi mici' semnele monetare.
Analiştii consideră că aceste măsuri sunt menite să majoreze popularitatea euro, pe fondul unor atitudini alarmante ale electoratului. De exemplu, potrivit unui sondaj de opinie desfăşurat de FT/Harris, 40 la sută dintre germani consideră că ar fi avut un trai mai bun dacă ţara lor nu ar fi trecut la euro. În acelaşi sondaj, circa 60 la sută dintre repondenţi consideră că Berlinul nu trebuie să ajute Grecia.
Potrivit cunoscutului economist francez Jacques Sapir, ”dacă în scenă va intra Fondul Monetar Internaţional (FMI), el i-ar putea propune Atenei condiţii ce contravin normelor zonei euro”. ”De exemplu, nu este exclus ca FMI să-i ceară Greciei să iniţieze o devalorizare. Însă, acest lucru nu poate fi făcut în cadrul zonei euro. Prin urmare, îndeplinirea unei asemenea condiţii a FMI ar însemna, practic