Vîrsta şi sexul sunt factori determinanţi în modul în care oamenii răspund la stres. Aceasta este concluzia unui nou studiu realizat de cercetătorii canadieni pe un lot de voluntari cu vîrste cuprinse între 20 şi 64 de ani şi publicat în revista "Psychophysiology". Studiul, condus de oamenii de ştiinţă de la Univeritatea Montréal împreună cu colegii de la Institutul de Cardiologie din acelasi oraş, scoate în evidenţă faptul că "femeile cu un comportament defensiv sunt mai expuse riscului de boli cardiovasculare, la fel ca şi bărbaţii mai în vârstă".

Dr Bianca D'Antono, profesor la departamentul de psihiatrie din cadrul universităţii canadiene susţine că trăsătura de comportament defensiv se manifestă prin tendinţa spre evitare, reprimare şi negare a factorilor ce anunţă un potenţial pericol la integritatea emoţională şi fizică a unei persoane. În cazul femeilor, reacţia de apărare la critici sau la atacarea încrederii în sine se traduce clinic prin simptome cardiovasculare, cum ar fi puseuri hipertensive sau accelerarea pulsului. De asemenea, stresul intensifică durerile de cap şi sindromul colonului iritabil, iar în prezent este sugerată legatură dintre stres şi apariţia cancerului. Stresul este asociat şi cu anxietatea şi depresia.

Studiul, la care au participat 81 de bărbaţi şi 118 femei fără probleme medicale, a demonstrat că răspunsul psihologic la factorii exogeni de stres este legat de dorinţa de a menţine un bun nivel de autostimă, dar şi graniţe de siguranţă socială. "Sentimentul apartenenţei este o nevoie umană de bază" - explică dr D'Antono, care adaugă că: "Socializarea este trăsătura înnăscută a fiinţei umane de a aparţine unui grup şi este modul prin care strămoşii noştri şi-au asigurat supravieţuirea speciei. În zilele noastre, este foarte posibil ca mulţi oameni să considere excluderea socială ca pe o ameninţare directă asupra existenţe