Prezentată de preşedintele Traian Băsescu şi de Ministerul Apărării ca o variantă de criză, achiziţia avioanelor F-16 la mâna a doua se dovedeşte în acest moment imposibil de evaluat financiar. Mai mult, ea începe să se apropie de costurile maximale prevăzute iniţial pentru programul multirol, în condiţiile în care singura explicaţie oficială pentru scoaterea din competiţie a concurenţei celor de la Lockheed Martin a fost situaţia economică precară a României.
Autorităţile române riscă, astfel, să fie acuzate de încurajarea concurenţei neloiale de firme importante precum SAAB (producătorul suedez al avionului Grippen), EADS (concernul european care produce Eurofighter Typhoon) sau Boeing (fabricantul avionul F-18). De altfel, reprezentantul SAAB la Bucureşti, Richard Smith, protestează, deja, într-un interviu acordat Jurnalului Naţional, faţă de opacitatea deciziei luate în CSAT.
COSTURILE URCĂ SPRE 4 MILIARDE
Un comunicat remis ieri de MApN dezvăluie un cost-surpriză care ar putea să tripleze valoarea contractului: în afară de cele 24 de avioane F-16 Block 25 aprobate, marţi, de CSAT, România va achiziţiona încă 24 de avioane multirol noi, produse tot de concernul american Lockheed Martin - de tipul Block 50-52. Noua achiziţie este prevăzută ca o etapă intermediară către programul F-35 (avionul de generaţie a cincea, care va apărea pe piaţă după 2020).
Comunicatul nu precizează data la care vom cumpăra lotul de 24 de avioane noi, iar oficialii ministerului şi cei ai Preşedinţiei au refuzat să facă precizări suplimentare. Comunicatul dezvăluie, în schimb, costul primului pachet de 24 de aeronave: 1,3 miliarde de dolari. Pe cale de consecinţă, costul pachetului de 24 de avioane noi ar putea însemna, potrivit unor surse militare, minimum încă 2,5-3 miliarde de dolari.
Totalul facturii "de criză" pe care România o