Pe lângă tahicardie şi hipertensiune arterială, medicii au stabilit că senatorul Cătălin Voicu suferă de “anxietate depresivă”. Un general, gata să pună la cale “reţeaua” din întreaga ţară, s-a speriat că va fi băgat la mititica cu deţinuţii care de-abia aşteaptă să se distreze cu el . Nici nu merită alte comentarii, diagnosticul în sine este ilar.
Altceva mă roade mai tare: de ce riscă Ion Iliescu să se murdărească mai tare pe mâini în cazul Voicu, luându-i apărarea cu cele mai ciudate argumente? Numai pentru că i-a fost consilier de securitate la Cotroceni, între 2000 şi 2004?
Acum, Iliescu vorbeşte despre interceptările tefonice din cazul Voicu, referindu-se la ele ca la metode ce“ţin de alte timpuri, trebuia să ne debarasăm de astfel de metode\”. Totuşi, în cazul Voicu este vorba de interceptări făcute pe baza unui mandat emis de un judecător. Iliescu spune că astfel de metode ar fi trebuit folosite doar în cazuri excepţionale. Revin la ideea pe care am mai vehiculat-o: Voicu, cu reţeaua sa care se întinde din mediul invetitorilor privaţi până la Înalta Curte, punea în pericol nimic altceva decât însuşi statul de drept.
Dacă nici o astfel de reţea nu este un caz excepţional, ci doar o găinărie, înseamnă că statul de drept e un moft.
Pe lângă tahicardie şi hipertensiune arterială, medicii au stabilit că senatorul Cătălin Voicu suferă de “anxietate depresivă”. Un general, gata să pună la cale “reţeaua” din întreaga ţară, s-a speriat că va fi băgat la mititica cu deţinuţii care de-abia aşteaptă să se distreze cu el . Nici nu merită alte comentarii, diagnosticul în sine este ilar.
Altceva mă roade mai tare: de ce riscă Ion Iliescu să se murdărească mai tare pe mâini în cazul Voicu, luându-i apărarea cu cele mai ciudate argumente? Numai pentru că i-a fost consilier de securitate la Cotroceni, între 2000 şi 2004?
Acum, Iliescu vor