Primarul Simionescu pare în continuare preocupat de problemele mărunte ale oraşului. Cel puţin asta este senzaţia mea, de alegător care l-am votat pe Simionescu, căci mi se acrise de Cibu.
Nu mi-am făcut cine ştie ce speranţe că nen-tu Simi, o să facă, vorba aia, căcatul praf, dar am sperat că pe ici, pe acolo, prin punctele esenţiale se va schimba măcar modalitatea de abordare a treburilor care-i macină pe brăileni.
Şi de schimbat pot zice că s-a schimbat ceva, dar de multe ori îmi pare că asist la momente din desene animate sau la scheciuri din "B.D. la munte şi la mare". Este o caterincă generală în primărie, o atmosferă propice chefurilor până dimineaţă, o adevărată plăcere să vii la serviciu.
Ultima chestiune care i-a găbjit nervii primarului Simionescu ţine de praful de pe străzi, adică de felul în care mătură băieţii de la "Braicata". După o îndelungată şi aprofundată analiză a fenomenului, Simi a ajuns la concluzia că atunci când dai cu mătura praful se ridică, nicidecum nu stă la locul lui. Asta reprezintă o mare şi complicată problemă, pentru că praful are mari şanse să ajungă apoi în plămânii şi-aşa ciuruiţi de probleme ai cetăţenilor. Pe scurt, brăilenii trag prafuri la greu, ba pe nas, ba pe gură, depinde de situaţie.
Bun, şi ce-i de făcut, căci de măturat trebuie măturat în continuare, să aibă şi angajaţii "Braicata" de lucru, să-şi ia şi directorul Georgică leafa de zeci de milioane de lei la timp. Primarul Simionescu ar putea, de pildă, să interzică circulaţia prafului în municipiu, cel puţin pe timpul mandatului său. Ar fi cel mai la îndemână lucru de realizat, căci până la achiziţia unor utilaje corespunzătoare, care să măture străzile fără să ridice tone de praf în aer, vor mai trece măcar 100 de ani, deci 25 de mandate de primar. Dar Simi este delăsător: îi este lene să propună CLM spre aprobare un proi
