O masă elegantă şi o privelişte fascinantă: creste de munţi veşnic înzăpeziţi, văi, crevase abrupte... Un "garçon" îţi aduce platoul cu mâncare: "Magret de canard Rôti à la Plancha" cu "gnocchi à la Romana"... Mmm! E atrăgătoare şi priveliştea din farfurie.
Între două tentaţii nu ştii ce să alegi: perspectiva superbă asupra "Acoperişului Europei", tulburătorul Mont Blanc, sau minunăţia de artă culinară franceză pură din farfurie? Împungi cu furculiţa zarea, de parcă ai vrea să devorezi muntele, cu totul...
Cred că e timpul să spunem şi unde se întâmplă toate acestea. Se numeşte "3842", o titulară neobişnuită pentru un restaurant. De fapt, numele îţi sugerează cât se poate de exact unde te afli: la cota 3.842 m, pe Aiguille du Midi. Este, probabil, unul dintre restaurantele situate la cea mai mare altitudine din întreaga lume. Gastronomie de înaltă clasă - doar suntem "la înălţime", nu-i aşa? - dar şi bucătărie regională, specifică Savoiei franceze, iată ce poate găsi gurmandul curios în meniu.
LIFTUL SPRE CER
Dar înainte de a gusta din bucate, să vedem cum se ajunge acolo. Porneşti de jos, din Chamonix, din locul care, odinioară, era doar un mic sătuc cunoscut sub numele de "Les Pelerins". De acolo începe şi istoria "liftului spre cer". Prima încercare de a construi o telecabină care să urce pe Aiguille du Midi (Acul Sudic) au făcut-o doi ingineri elveţieni, în 1905. Proiectul însă a fost abandonat. Patru ani mai târziu, o companie de funiculare franceză a început lucrul la primul tronson, pe distanţa Les Pelerins - La Para. Au trecut încă 15 ani până la deschiderea oficială a telecabinei (să nu uităm însă că la mijloc au fost şi anii primului război mondial, când lucrările au fost abandonate pentru o vreme). Pentru cea de a doua secţiune, La Para - Les Glaciers (în inima gheţarilor veşnici) au fost necesari încă tre
