Şi în piesele renumite româneşti se vedeau personaje de prim-plan legate cu ditamai prosopul în jurul frunţii, cârpe ude, cu scopul de a domoli pasămite durerile de cap. Dar imaginile astea se întâlnesc şi în viaţa de zi cu zi, fiindcă durerea de cap este atât de răspândită, încât cred că nimeni n-a scăpat de menghina care uneori strânge capul omului, iar românul se vaită că-i plesneşte capul şi că simte un fel de ceaţă în creieraş. În mod greşit, românul de pe zebră, adică românul cel de toate zilele, rosteşte acuzaţii la adresa migrenei. E parţial adevărat, deoarece cea mai frecventă durere de cap este migrena, dar nu este singura. Explică durerile de cap profesorul doctor Dorin Sarafoleanu, membru al Academiei de ştiinţe medicale, preşedintele Societăţii internaţionale ORL a Ţărilor de Limbă Latină. Durerile de cap se pot clasifica în trei categorii: cefaleea, durerile în zona mijlocie a feţei şi durerile de cap de natură cervicală, adică provenind de la coloana din zona cefei.
Din clasa cefaleelor, cea mai frecventă este migrena, care poate fi obişnuită sau cu aură. Migrena simplă durează între 4 şi 72 de ore, se instalează pe jumătate de cap şi este pulsatilă, urmăreşte pulsul. Este însoţită şi de greaţă, de fotofobii şi fonofobii, adică bolnavul se fereşte de lumină şi de zgomot, însă nu vine şi cu semne neurologice pe reţeaua de nervi. Migrenele au şi cauze hormonale, dar sunt acuzate şi dischineziile biliare, şi aerul condiţionat. Dacă migrena este tratată, i se scurtează durata. Migrena cu aură are avantajul că apare cu nişte semnale cu 1-5 minute înainte de declanşarea ei. Aura se manifestă prin ameţeală, somnolenţă, vedere dublă, vorbire împotmolită. Când aura semnalează sosirea migrenei, suferindul poate înghiţi preventiv medicamente care să atenueze durerile de cap din timpul migrenei propriu-zise. Dintre celelalte tipuri de dureri de cap,
