Consiliul Concurenţei desfăşoară o activitate detaliată de verificare a anomaliilor concurenţiale de pe piaţa alimentară. Concluziile controalelor din ultimii ani au fost centralizate recent într-un raport stufos, care analizează în detaliu neregulile şi abaterile de la o concurenţă loială pe o piaţă de care e legată întreaga populaţie. Pe lângă încercarea de a răspunde la întrebări simple, gen „de ce nu se ieftineşte mâncarea, deşi ar trebui?”, raportul Consiliului Concurenţei detaliază efectele majore pe care le-au avut supermaketurile asupra acestei pieţe extrem de dinamice, pe care până şi iniţiativele legislative menite să o normalizeze au sfârşit prin a fi catalogate drept imposibil de pus în aplicare.

Prăvălia de cartier, pe moarte

Pe măsură ce tot mai multe lanţuri de supermarketuri, hipermaketuri şi vânzări en-gros gen cash and carry şi-au deschis magazine în toate marile oraşe ale României, comerţul alimentar prin clasicele alimentare de cartier a început să dea înapoi, fără a-şi mai reveni. Mai mult, evidenţiază Consiliul Concurenţei, s-a ajuns la concentrări ale aceluiaşi gen de comerţ gen supermarket, cu cote de piaţă extrem de mari. Practic, într-un interval extrem de scurt de timp, „cotele” comerţului cu alimente prin supermarketuri şi hipermaketuri s-a dublat. „În România, într-un interval de doi ani, a avut loc o creştere cu aproape 100% a vânzărilor de produse alimentare prin intermediul comerţului modern. Creşterea a fost susţinută de extinderea reţelelor existente, dar mai ales de intrarea noilor jucători în piaţă (Auchan în Bucureşti şi Timişoara, Kaufland şi Real în Braşov şi Timişoara, Rewe8 în Braşov)”. În Timişoara vânzările totale ale supermarketurilor, în ultimii ani, au crescut cu peste 30% pe an, chiar dacă „actorii” de pe piaţa acestui gen de comerţ s-au mai schimbat. Această tendinţă evidenţiază faptul c