Care va fi semnul că recesiunea a devenit trecut, intrând în istorie? Vom şti că am ieşit din recesiune numai după ce România va fi înregistrat mai mult PIB, deci mai multe valori adăugate. Un plus, aşadar, de producţie de bunuri şi de servicii, care să dureze cel puţin două trimestre, unul după altul.
Recesiunea, care a venit peste noi la începutul anului 2009, ne-a surprins cu adevăruri nu tocmai lesne de acceptat de societatea românească: închideri de companii, şomaj, bani mai puţini şi mai scumpi. Timpul începuse să nu mai fie pentru noi doar o idee ce leagă zile, săptămâni, luni, ani. Calendarul. Înţelegeam deja că tot rupând foi din calendar una după alta, fiecare zi, fiecare săptămână, fiecare lună aduceau în viaţa noastră întâmplări ce dădeau contur contracţiei economice.
Am înţeles încet-încet că adunând faptele - bune sau rele, folositoare sau nefolositoare, raţionale sau iraţionale, bine gândite sau haotice - dobândeam imaginea exactă nu numai a scăderii PIB-ului, ci şi a măsurilor anticriză. Pentru că, privindu-se în oglinda unei lumi în criză, obsedată de creşterea economică şi de finanţarea ei, România s-a văzut dintr-o dată silită să caute soluţii pentru aceste două probleme grele.
Unei bune părţi a populaţiei i se păruse, începând din anul 2000, cu deosebire în anii 2004-2008, că trăieşte momente de exuberanţă. Fiindcă, adeseori, ţara noastră s-a confruntat cu situaţii care ne trezesc astăzi stări nostalgice. Se adunau mulţi bani, chiar prea mulţi uneori, băncile copleşeau populaţia cu credite, mai departe cererea de consum copleşea oferta, iar oamenii consumau, consumau...
N-am avut însă răgazul să ne bucurăm prea mult timp de aerul proaspăt şi tare al unei dimineţi cu care noi nu eram deprinşi. După câţiva ani de bunăstare, desigur pe datorie, a venit criza şi au început imediat întrebările. Şi probleme
