Volumul „Vulcanul de aur”, de Jules Verne, va fi distribuit, împreună cu ziarul „Adevărul”, la preţul de 10,99 lei. Printre manuscrisele pe care Michel Verne le-a descoperit după moartea celebrului său tată, cunoscutul scriitor de romane de aventuri, se numără şi un volum despre „boala” aurului.

La 24 martie Jules Vernes se stingea la Paris. Fiul său, Michel Verne, avea să găsească unsprezece cărţi de-ale sale care nu văzuseră lumina tiparului.

În afară de un volum de povestiri, de o scriere de călătorie („Călătorie în Anglia şi Scoţia") şi de un roman despre viitor („Parisul în secolul XX"), în sertarele mult îndrăgitului scriitor Michel a descoperit nu mai puţin de opt romane încheiate. Unul dintre acestea era „Vulcanul de aur", pe care Michel l-a rescris, la cererea editorului Jules Hetzel, adăugând personaje, soluţii şi capitole întregi.

Metalul nefast

Principalele teme ale romanului pe care Jules Verne intenţiona să-l dezvolte, astfel încât să fie alcătuit din două volume, sunt moartea şi nefericirea în Nordul Îndepărtat, consecinţele nefaste ale aşa-zisei febre a aurului, „boală care nu se vindecă cu chinină".

Iată resortul pshihologic care îi îndeamnă pe protagonişti să se aventureze în sălbăticie, ţinut neprielnic fiinţei umane. „Vulcanul de aur" este povestea unei căutări sortite eşecului. Romanul înfăţişează universul întunecat şi fără speranţă al celor care forează în măruntaiele pământului pentru a descoperi metalul preţios, care le-ar putea aduce o viaţă mai bună. Destinul lui Jacques Laurier, personaj secundar, întruchipare a căutătorului care are impresia că a dat lovitura, dar se înşală şi ajunge să-şi aştepte sfârşitul într-un spital din care nimeni nu iese viu, nu face decât să sublinieze cercul vicios şi primejdios al vânătorilor de aur.

Învingătorii devin învinşi

Dezaprobând fascinaţia aurului, devenită obs