Directorul general al Fondului Monetar Internaţional, Dominique Strauss-Kahn, şi-a început, marţi, vizita de o zi la Bucureşti cu o discuţie cu premierul Emil Boc, guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, şi o parte dintre membrii Cabinetului. La întâlnire au fost prezenţi vicepremierul Marko Bela, ministrul Finanţelor, ministrul Administraţiei şi Internelor, precum şi reprezentantul României la FMI, Mihai Tănăsescu.

Şeful Executivului român i-a explicat şefului FMI că România a încheiat acordul pe doi ani, pentru 12,95 miliarde euro, din două motive: pentru a limita efectele negative ale crizei economice şi pentru a crea cadrul realizării reformelor structurale care nu s-au făcut în ultimii 20 de ani. Boc a ţinut să-i explice lui Kahn că Guvernul său şi-a respectat, în 2009, angajamentele internaţionale şi "nu a cedat" presiunilor politice determinate de campania electorală. "Guvernul şi-a asumat responsabilitatea şi decizia nepopulară de a face ceea ce trebuie pentru România şi de a face mai puţin ceea ce ar dori. Măsurile noastre sunt aspre cu prezentul, dar corecte cu viitorul României, corecte cu viitorul a 22 de milioane de români", a spus Emil Boc.

În acest context, prim-ministrul a menţionat că legile pe care Executivul român le-a convenit cu organismele internaţionale sunt necesare României şi nu neapărat sunt impuse de acordul semnat cu ele. "Aş vrea să menţionez că legile pe care am decis împreună să le promovăm sunt necesare României şi nu neapărat impuse de acordul nostru internaţional. Fie că vorbim de Legea reformei sistemului de pensii, fie că vorbim de Legea salarizării unitare sau de Legea responsabilităţii fiscale, acestea sunt legi absolut necesare funcţionării unui stat de drept", a declarat Boc. Nu în ultimul rând, premierul român i-a mulţumit directorului general al Fondului pentru "echipa profesionistă" pe care