Lucram ieri la ediţia de Târgovişte a "Adevărului de seară". Subiectul principal al ziarului era legat de "Ziua porţilor deschise la Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Dâmboviţa".
Puţin festivism, uniforme proaspăt călcate, nişte demonstraţii de luptă, tot tacâmul. Sarea şi piperul evenimentului avea să fie, însă, expoziţia de arme de foc cu care vizitatorii, majoritatea copii, s-au putut juca (bineînţeles, armele erau neîncărcate, ne asigură jandarmii).
Primesc prima fotografie de pe teren. Rămân blocat, un băieţel, nu mai mare de 12, 13 ani, lua în cătarea puştii un grup de elevi. Parcurg şi celelalte fotografii, imagini asemănătoare, puşti-mitralieră în mâna unor copii care nu au ajuns nici măcar la vârsta buletinului.
Discut cu reporterul cum să abordăm subiectul, luăm opinia unui psiholog care ne explică efectele pe care le poate avea asupra unui copil senzaţia pe care o trăieşte când ţine în mână o armă de foc adevărată. Reporterul îl sună pe inspectorul-şef al jandarmilor din Târgovişte pentru a-i cere punctul de vedere, aşa cum este normal. Inspectorul-şef se precipită. Spune că nu înţelege ce este atât de grav, că aşa se face. Vrând, poate, să intimideze, cu un tupeu demn de o demitere, îl sună direct pe redactorul-şef. Se explică: e normal, aşa se face de "Ziua porţilor deschise"... Cum ar veni, de ce-ar fi porţile deschise dacă nu ca să dai arme pe mâna copiilor...
Bineînţeles, articolul a apărut în ziar şi a relatat obiectiv faptele, lăsându-i pe cititori să spună dacă este bine sau nu să-i laşi pe copii să se joace cu armele.
Domnul inspector-şef n-a înţeles nimic din gravul incident petrecut în luna ianuarie chiar în judeţul a cărui ordine publică o asigură, Dâmboviţa. Un băiat de 15 ani şi-a ucis mama care l-a crescut pentru că aceasta nu i-a plătit factura la internet. A lovit-o cu cuţitul de 38 de ori. Copilul d
