Interesele şi mizele mari pe care le implică adoptarea sau respingerea noului proiect al Legii Educaţiei s-au putut deduce inclusiv din dezbaterea organizată marţi la Timişoara, în Aula Magna a Universităţii de Vest, de către Grupul de Reformă Universitară. La dezbatere a participat şi ministrul Educaţiei, Daniel Funeriu. Părerile pro şi contra s-au succedat, lăsându-se impresia că, pe departe, cele mai controversate pasaje ale noului proiect legislativ rămân cele legate de organizarea instituţiilor de învăţământ superior.
„Nu e o lege împotriva nimănui”
Proiectul de Lege al educaţiei, susţinut de către Grupul de Reformă Universitară, probabil că a fost considerat ca având un grad de periculozitate ridicat pentru o parte din participanţii cu poziţii academice importante care au participat la întrunirea de marţi, care s-au arătat din start nemulţumiţi de modalitatea de organizare a dezbaterii, şi au „vânat” greşeli existente în proiectul de act normativ. Într-un climat plin de luări de poziţie, adesea virulente, ministrul Educaţiei a încercat să lămurească aspectele fundamentale legate de acest proiect de lege, fără să se arate intimidat sau deranjat de intervenţiile din sală şi încurajând chiar dezbaterea.
Pentru că a părut că multe din intervenţii au avut legătură cu schimbările propuse la nivelul ierarhiilor universitare, inclusiv în modul de alegere al rectorilor şi decanilor, Daniel Funeriu a vrut să precizeze din prima fază că „nu vorbim despre o lege împotriva nimănui. E o lege care priveşte spre viitor, nu spre trecut. Prin ea vrem, pur şi simplu, să nu vedem viitorul prin prisma greşelilor trecutului. E o lege generoasă, dar fundamentală în acelaşi timp”.
În acest sens, ministrul a făcut apel la unitate şi coeziune. „Recunosc că mai sunt destule greşeli şi imperfecţiuni în acest proiect. Dar pe lângă ce conţine leg