…nu stiu altii cum sunt, dar eu unul am inceput sa ma satisesc de toate discutiile astea pe tema reformei Educatiei – nimeni nu mai are timp sa invete, toata lumea discuta reforma sau contra-reforma. N-am nimic nici cu reformistii, nici cu anti-reformistii de astazi. Am, insa, cu obsesia de a gasi “solutia-minune”, acea formula institutionala, acele manuale “de secolul XXI”, care ar produce pe banda specialisti de exceptie si carturari de prima mana. E aceeasi obsesie care ne mana sa cautam reteta slabitului fara efort, a religiei fara genunchi zdreliti, a gratificarii hic et nunc, daca se poate fara sudoare si fara responsabilitati. Sistemul sa lucreze in locul nostru. Noi sa-i culegem doar roadele.
Sa va spun un secret: asa ceva, vorba ardeleanului, nu se exista! Punct. Educatia incepe cu omul. Fiecare om. Da, calitatea scolii este si ea, fara doar si poate, importanta, dar nu decisiva. Decisiv e efortul individual. Punct. Cand eram in liceu, toata lumea se inghesuia sa ajunga in Cluj, la Balcescu, Sincai sau la Racovita. Eu am terminat la Liceul Industrial Avram Iancu – Brad, specialitatea prelucrator prin aschiere, dar n-am avut niciodata vreun sentiment de inferioritate raportat la colegii care terminasera la Balcescu, Sincai sau Racovita. N-aveam de ce.
Da, se intra la facultatea si pe pile. Dar tata, Dumnezeu sa-l odihneasca, ne-a spus mie si soru-mii: “Daca sunteti printre primii 25%, oricati ar intra pe pile, se va gasi un loc si pentru voi. Burta pe carte!” Am pus burta pe carte si am intrat amandoi din prima la medicina, pe vrema cand concurenta era de 8-9 pe un loc. Da, se invata mult pe dinafara, se punea accent pe “memorizare”. (Stiu si acum cum incepea Biologia de-a XI – “Celula este unitatea de baza a tuturor organismelor vii”:) si intregul sistem periodic al elementelor: H, He, Li, Be, B, C, N, O, F, Ne…etc) In facultatea de medicina a
