Deşi se laudă cu reforma internă, partidele şi-au menţinut structuri de conducere stufoase, în care să fie loc şi pentru vechii lideri, dar şi pentru „lupii“ tineri care vor să urce în ierarhie. PSD rămâne cu aceleaşi funcţii de conducere, PNL renunţă la postul de prim-vicepreşedinte, iar PDL îşi pregăteşte încă doi prim-vicelideri.

La PSD, reforma abia încheiată a lăsat partidul cu o structură la fel de greoaie precum cea moştenită de la fostul lider Mircea Geoană. Social-democraţii au fost chiar pe punctul de a reînfiinţa funcţia de preşedinte executiv, eventual sub titulatura de prim-vicepreşedinte.

Ideea a venit în preajma Congresului extraordinar, din tabăra lui Mircea Geoană ( pe atunci încă preşedinte al partidului) ca recompensă pentru un lider cu influenţă în partid care i-ar fi oferit sprijinul. Iniţiativa s-a lovit însă de opoziţia aripii Năstase, dar mai ales de împotrivirea liderului de onoare Ion Iliescu, care a declarat în repetate rânduri că în partid există deje destule funcţii.

În plus, pentru înfiinţarea funcţiei era nevoie de modificarea statutului partidului, propunere care a fost respinsă de mai-marii PSD. Ca urmare, cele două noi funcţii au rămas doar pe hârtie.

PSD păstrează moştenirea Geoană

Acum, social-democraţii sunt conduşi de un preşedinte, un preşedinte de onoare, un preşedinte al Consiliului Naţional, un secretar general şi 15 vicepreşedinţi. În schemă mai intră alţi doi preşedinţi, de la organizaţiile de femei şi de tineret, dar şi preşedintele Senatului şi liderul deputaţilor PSD, care participă şi ei la forul în care se iau deciziile.

În total, 23 de funcţii, la fel ca pe timpul lui Mircea Geoană, dar care cu una mai puţin decât în vremurile de glorie în care la şefie se afla Ion Iliescu. La acel moment exista şi funcţia de preşedinte executiv, deţinută de Adrian Năstase, care ocupa şi fotoli