Dar Gibson e si artist si a voit sa lase acel final apasator ca un avertisment. Jim Caviezel, actorul din rolul titular, a spus: "Toti sintem vinovati de moartea lui Hristos. Pacatele mele si pacatele voastre il ridica pe acea Crucea". Oricind, ne spune Gibson, cel viclean se poate strecura prin multime si indemna: Rastigniti-l! Rastigniti-l! Am revazut in liniste filmul Patimile lui Hristos de Mel Gibson. Spun "in liniste", pentru ca la premiera sa, in 2006, s-a facut prea mult scandal, potentat cu buna stiinta de realizatori (money, money, money, bata-i vina!) si prilejuit de factori care nu aveau nici o legatura cu valoarea in sine a filmului. Se poate vorbi, intr-adevar, de multe "greseli" ale filmului, care tin in principal de reconstituirea istorica. De pilda, piroanele nu s-au batut in palmele lui Iisus, cum se arata in film (si in multe tablouri, de altfel), ci in antebrat, linga pumn, fiindca altfel corpul nu s-ar fi putut mentine atirnat. De altminteri, intreg episodul rastignirii, incluzind si levitatia lui Hristos deasupra solului, care nu exista in Evanghelie, nu este conform cu adevarul "istoric". Exista nenumarate relatari antice care descriu cum se facea o rastignire (vezi in acest sens cartea lui Dmitri Merejkovski, Iisus Necunoscut), dar Gibson nu a tinut seama de ele. In gradina Ghetsimani din film diavolul il ispiteste pe Iisus. In Evanghelii, insa, dimpotriva: apare un inger, care il "intareste" (Luca 22, 43). Ispitele diavolului au loc inaintea faptelor lui Hristos. In film, diavolul apare inca de trei ori in episoade in care nu se arata in Evanghelie: apare cu un copil-demon in brate in timpul caznelor lui Iisus, indeamna gloata sa-l rastigneasca pe Iisus, insoteste pe Acesta pe Drumul Crucii. Ideea lui Gibson este clara, desi cam simplist tratata: "cel viclean" insoteste mereu viata noastra paminteasca. In alte episoade sint scoase elemente di