- In cosul care se duce la sfintit, in Bucovina, femeile pun carnati, oua rosii si impistrite (incondeiate), colaci, branza, slanina, drob, usturoi, sare, prajituri, hrean. Cu slanina sfintita, de exemplu, se ungeau pe vremuri incheieturile scrantite sau se afumau, impreuna cu tamaie, cei atinsi de friguri de balta. Albusul de la ouale rosii era uscat, pisat marunt si se sufla in ochii bolnavi de albeata ai vitelor sau oamenilor.
- Inainte de Paste, in Joia Mare, in unele localitati din Teleorman, Olt sau Dolj, fetele fac 12 noduri la o ata, cate unul pentru fiecare dorinta pe care si-o pun. Ele tin ata cu noduri sub perna seara, sperand ca isi vor visa ursitul. Tot in aceste judete, copiii merg din casa in casa si sunt spalati pe picioare de femei, fiind ospatati cu "colarez" (un fel de budinca din faina, lapte si zahar).
- In Ardeal si in localitatile din judetul Cluj exista obiceiul sa se strige "peste sat". Strigarile le face o anumita persoana numita "Voievod", care dezvaluie cu voce tare toate greselile facute de fetele din satul respectiv de-a lungul anului.
- In Bucovina, dar si in alte parti ale Moldovei este obiceiul ca in dimineata primei zile de Paste sa te speli cu apa in care a stat un ou rosu si un ban de argint, ca sa ai fata rosie ca oul si sa fii bogat tot anul.
- In judetele locuite de maghiari, dar si in Bucovina exista obiceiul udatului lunea, in a doua zi de Paste. Baietii vin pe la casele vecinilor si rudelor si stropesc fetele ori femeile cu parfum (pe vremuri se folosea apa). Ei spun cate o poezioara, mai serioasa, ori mai hazlie, in functie de persoana "udata", primesc oua rosii, chimion secuiesc, prajituri uscate si cozonac cu mac ori cu nuca.
In Germania, de Paste, se aprinde cate un foc in fiecare localitate. Traditia spune ca focul, considerat purificator, trebuie facut din brazii uscati folositi la Cr
