Noul proiect de lege a educaţiei schimbă felul în care vor fi luate deciziile în şcoli. Părinţii vor fi un fel de arbitru între profesori şi reprezentanţii consiliilor locale, însă elevii vor fi excluşi de la luarea deciziilor.
O treime cadre didactice, o treime părinţi şi o treime reprezentanţi ai consiliului local. Aşa va arăta consiliul de administraţie al şcolilor din România, dacă noulproiect de lege a educaţiei va intra în vigoare în forma actuală.
„Potrivit acestui algoritm, părinţii vor fi cei care vor înclina balanţa deciziei fie către propunerile profesorilor din şcoală, fie către cele ale reprezantanţilor consiliului local", a explicat Laura Tomescu, director la Liceul Teoretic „Lucian Blaga" din Cluj-Napoca, unde învaţă copii de clasele I-XII.
Director de şcoală part-time
Până acum, consiliile de administraţie ale şcolilor din România erau compuse 50% din cadrele didactice ale şcolii, iar restul, dintr-un reprezentant al consiliilor locale, un reprezentant al primarului, un părinte, unul sau doi directori, în funcţie de mărimea şcolii, şi un elev.
Noul proiect exclude însă elevii de la luarea deciziilor din consiliul de administraţie. În schimb, creşte rolul părinţilor. Potrivit proiectului, preşedintele consiliului de administraţie nu poate fi un cadru didactic, ci fie un părinte, fie un reprezentant al administraţiei locale. Directorii de şcoli nu sunt de acord cu noua organizare şi consideră că activitatea s-ar putea bloca în cazul demisiilor.
„Dacă directorul îşi dă demisia, preşedintele consiliului de administraţie va trebui să-i ţină locul inclusiv ca ordonator de credite. În cazul în care acesta este un părinte care nu poate renunţa la serviciul său ca să conducă şcoala, ce se întâmplă?", a mai spus Laura Tomescu.
„Ar trebui ca directorul să aibă drept de veto, ca să ne asigurăm că nu vor fi luate decizii ca
