Francis Collins, unul din geneticienii care au ajutat la descifrarea hartii genomului uman, a decis abia vara trecuta sa se lase supus unei analize genetice si a fost foarte surprins de ce a descoperit. Collins are predispozitie la diabet de tip 2, lucru pe care nu l-a suspectat niciodata. Exista trei companii care efectueaza astfel de teste, iar Collins a apelat la fiecare din ele, ca sa se asigure ca rezultatele coincid. Rezultatul a fost de fiecare data acelasi, relateaza Reuters, intr-un amplu reportaj.
In consecinta, Collins a slabit 11 kilograme, insa, cu toate acestea, nu considera ca astfel de teste sunt utile, cel putin nu inca. La fel stau lucrurile si in studierea genomului uman, care este inca in stadiu incipient.
Unii oameni de stiinta sunt de parere ca lumea se afla intr-o "epoca de aur" a medicinei genomice, in care analiza structurii ADN poate dezvalui predispozitia pentru boli precum cancerul, diabetul sau bolile cardiovasculare si poate sugera si ce tip de tratament este potrivit pentru fiecare caz in parte. Totusi, Proiectul Genomului Uman, care a fost finalizat in urma cu zece ani, si in care s-au investit aproximativ trei miliarde de dolari, nu adus inca nici un rezultat spectaculos.
Iata o scurta trecere in revista a rezultatelor la care au reusit sa ajunga cercetatorii pana in prezent:un test de sange personalizat, care poate determina posibilitatea ca celulele canceroase din oganism sa se raspandeasca, sau ca boala sa reapara, realizat de Dr. Bert Vogelstein, de la Johns Hopkins University Baltimore, si colegii sai;un test genetic, denumit Oncotype DX, ce ajuta la identificarea suferinzilor de cancer la san care nu pot fi tratati cu ajutorul chimioterapiei;Dr. James Lupski de la Baylor College of Medicine din Houston si-a studiat propria harta genetica si secventele genomice ale membrilor familiei sale, inclus