Atena 1896 - fara delegatii numeroase, fara sportivi de top, fara faima, dar cu mult entuziasm si dragoste pentru sport. Dupa 1.500 de ani in care au fost interzise, Jocurile Olimpice au renascut si au deschis un nou capitol in intrecerile sportive. De la ciobani la turisti sau studenti la Harvard, toti s-au adunat acum 114 ani pentru a simti fiorul unei competitii in care cateodata dorinta de a supravietui depasea dorinta de a castiga.
Un eveniment de traditie in Grecia Antica, Jocurile Olimpice aveau sa renasca in 6 aprilie 1896, dupa mai bine de 1.500 de ani de cand imparatul roman Teodosiu I interzicea aceste intreceri sportive (in anul 393). Aceasta "renastere" a competitiei ce a devenit in timp cea mai importanta intrecere sportiva s-a datorat lui Pierre de Coubertin, cel care a si devenit presedintele Comitetului Olimpic International (CIO) in 1896.
In urma Congresului de la Sorbona din 1894, Atena a fost numita organizatoarea JO. Nu toata lumea a fost multumita de aceasta decizie, unii politicieni din Atena cerand sa fie exonerati de aceasta datorie de a gazdui JO. Eforturile lui Coubertin si a lui Dimitrios Vikelas nu au fost in zadar, cei doi reusind in cele din urma sa obtina sprijinul politicienilor pentru acest proiect.
Interzis femeilor
Departe de stralucirea JO din zilele noastre, Olimpiada din 1896 a fost marcata de lipsa sportivilor de top din acea perioada, cauzata de slaba promovare a evenimentului. Prima editie a JO de vara, ce s-a desfasurat in perioada 6 aprilie-15 aprilie 1896, avea sa reuneasaca 280 de participanti. Toti concurentii erau barbati (femeile, conform traditiei antice grecesti, nu aveau voie sa participe), cativa dintre participanti fiind turisti care "s-au nimerit" in Atena in acea perioada si au primit acceptul de a se inscrie in competitii.
Au fost reprezentate 14 tar