Normal, publicaţiile româneşti au titrat “Băsescu se vede cu Obama”. La fel de normal, cele bulgăreşti au dat ştiri cu titlul “Premierul Borisov se întâlneşte cu Obama”, iar cele poloneze “Tusk se vede cu Obama”. Iar agenţiile internaţionale anunţau că, de fapt, Obama participă la Praga, la o cină cu 11 şefi de stat şi de guvern din Europa centrală şi de est, după ce semnează cu Medvedev un nou tratat de reducere a armamentului nuclear.
Această cină cu 11 apostoli se înscrie în eforturile administraţiei americane de a-i asigura pe partenerii din estul Europei că nu vor fi lăsaţi în “ghearele” Rusiei, o dată cu resetarea relaţiei cu Moscova. Mai ales acum, când semnează un act destul de important cu reprezentanţii Moscovei. Est-europenii începuseră să se agite încă de la câştigarea alegerilor de către Obama că, spre deosebire de administraţia republicană, cea democrată nu va mai fi la fel de interesată de această regiune, urmând să se concentreze pe alte fronturi şi să îmbunătăţească relaţia cu Rusia.
Vara trecută, o seamă de foşti lideri est-europeni, între care Vaclav Havel, Lech Walesa şi Emil Constantinescu, semnau o scrisoare alarmistă în care îi cereau lui Obama “sa nu dea dovada de naivitate”. “Pericolul este ca intimidarea tacită practicată de Rusia şi influenţa sa în regiune ar putea duce la o neutralizare de facto a regiunii” scriau atunci intelectualii. Ei invocau ceea ce se întâmplase în Georgia în urmă cu un an, în favoarea tezei conform căreia Rusia continuă să încerce să îşi stabilească o zonă de influenţă în estul Europei.
Anunţul conform căruia noua administraţie nu va mai continua planurile privind apărarea anti-rachetă în forma plănuită de Bush, cu interceptori şi radare în Cehia şi Polonia au adâncit îngrijorarea. Anunţul renunţării la vechiul proiect de scut a şi fost făcut la 17 septembrie, adică exact data comemorării a 70 de