Masacrul de la Katin, de la care se împlinesc 70 de ani, reprezintă cea mai mare tragedie a Poloniei moderne şi un simbol al minciunilor comuniste, preşedintele polonez, Lech Kaczynski, pierzându-şi viaţa, sâmbătă, în momentul în care se deplasa la ceremoniile comemorative.
Când Germania nazistă a ocupat Polonia, pe 1 septembrie 1939,armata poloneză a fost nevoită să bată în retragere, retrăgându-sespre est. Însă invazia din 17 septembrie a Armatei Roşii, învirtutea Pactului Ribbentrop-Molotov, a surprins trupele poloneze,care nu au opus rezistenţă.
Aproximativ 22.000 de ofiţeri polonezi în rezervă,profesori, avocaţi şi medici mobilizaţi au fost luaţi prizonieri decătre sovietici şi plasaţi în lagăre de detenţie.
La 5 martie 1940, Joseph Stalin a ordonat poliţiei politice(NKVD) să le aplice prizonierilor "pedeapsa capitală". Abiaîn aprilie 1943 germanii au descoperit la Katin cadavrele a 4.500de militari polonezi executaţi.
Stalin a atribuit crimele naziştilor, iar propaganda comunistă acontinuat să întreţină această minciună o jumătate de secol.
Abia în 1990 liderul sovietic Mihail Gorbaciov arecunoscut responsabilitatea Moscovei în acestmasacru.
Într-un gest simbolic, premierul Vladimir Putin s-a deplasatprima dată la Katin miercurea trecută alături de omologul săupolonez Donald Tusk pentru a aduce un omagiu comun ofiţerilorpolonezi, dar şi victimelor sovietice ale stalinismului.
Dintre cei 22.000 de militari dispăruţi în 1940, soartamultora încă nu se cunoaşte. Justiţia rusă a decis totuşisă claseze acest dosar, în pofida protestelor Varşoviei.
