Sa vina insusi tatal tau si sa iti dea una dupa cap, inseamna ca toate criticile pe care le-ai primit pana acum nici macar nu se ridica la nivelul real la care ar fi trebuit sa iti fie plasate.
Inseamna ca pana si cei mai duri critici ai tai au fost inca prea cuminti si decenti. Ar fi trebuit sa fii inca mult mai bine tras de urechi si mult mai dur admonestat. Dar, pana la urma, cine cunoaste mai bine ca odrasla decat propriul sau parinte?
V-ati dat seama, sper, ca in cazul nostru parintele este Basescu, iar odrasla neascultatoare si obraznica PD-L. Criticii de serviciu, oricum insuficienti de duri si taiosi pe masura prostiilor facute de PD-L, sunt tristii idioti care si-au permis pana acum sa mai latre impotriva puterii.
Paradoxal, am aflat de la insusi tatal PD-L ca nici macar noi nu ne-am facut treaba cum trebuie, ca problemele partidului sunt mult mai mari decat am banuit, iar PD-L daca inca nu este mort, cu siguranta asa va ajunge.
Pana sa ne dezmeticim, tatal ii mai aplicase deja cateva palme fiului, incat la un moment dat ne inrebam daca nu cumva totul nu este decat o sceneta, original interpretata, insa tot o piesa de teatru jucata intru deruta si bulversarea definitiva a sarmanului cetatean care si asa nu pricepe mai nimic din tot ceea ce il inconjoara. Despre ce e vorba asadar?
Sa le luam pe cate una. In primul rand: "bolsevizarea" partidului. Pe scurt, PD-L a devenit mai bolsevic decat predecesorul sau PSD (asta in sine fiind o lovitura cumplita).
Apoi, asa bolsevic cum este PD-L pregateste nasterea unui partid hibrid, in care sa nu se mai recunoasca nimeni, pentru ca despre "gasca presedintelui" nimeni "nu o sa creada ca sunt oameni de perspectiva ai partidului"... Sic! Asadar, si Boc, si Videanu, si Berceanu, chiar si Blaga isi pot incepe exercitiile spirituale insotite de indelungi
