Cum se configurează spaţiul cultural din Bruxelles, oraş care iese în evidenţă mai degrabă prin evenimente politice şi economice? Care este atenţia acordată culturii? Este o viaţă culturală realmente activă, datorită şi multiculturalismului oraşului, care este o capitală europeană – este sediul tuturor instituţiilor europene, drept urmare găzduieşte aici toate statele membre ale Europei, cele 27 de state, şi acestea se regăsesc şi din punct de vedere cultural pe piaţa bruxelleză. Ca pondere, politicul şi economicul ocupă spaţiul vieţii cotidiene a Bruxelles-ului. Remarc şi atenţia deosebită pe care presa o acordă evenimentelor politice şi economice, aş spune în detrimentul celor culturale, deşi Bruxelles, aşa cum menţionam mai devreme, este o capitală europeană, culturală, activă. Şi nu numai Bruxelles, ci şi Belgia, în general – Mons a cîşigat anul acesta titlul de „Capitală europeană culturală“ pentru anul 2015, au loc festivaluri importante, la Namur, un vechi şi bine-cunoscut festival de film, la Gent sînt festivaluri de jazz foarte importante, aşadar, e o viaţă culturală activă dincolo de spaţiul bruxellez. Totuşi, economicul şi politicul sînt pe primul loc. Se pare însă că în aceste zile de Balkan Trafik, spaţiul cultural a devenit centrul atenţiei, avînd în vedere numărul impresionant de oameni care au întîmpinat cu entuziasm muzica, dansul şi filmele balcanice. Festivalul Balkan Trafik şi-a căpătat un loc aparte în viaţa Belgiei, este un festival puternic, nu aş spune neapărat finanţat, dar promovat atît de comunitatea francofonă, dar şi de partenerii flamanzi. Fiind deja la a patra ediţie, are o tradiţie în spate, reuneşte, sub cupola acestei instituţii de cultură, care este Palatul de Arte Frumoase, cultura, valorile şi tradiţiile tuturor statelor din sudul şi estul Europei. În aceşti doi ani de cînd lucraţi în Bruxelles, aţi observat o schimbare în