Este o inflamaţie a glandelor mamare, care se manifestă prin durere, prin umflare şi prin înroşirea pielii la acest nivel. Apare, de regulă, la femeile care alăptează, deşi, foarte rar, mastita survine şi în alte situaţii.
Cel mai frecvent, mastita apare la proaspetele mame în primele şase săptămâni după naştere, iar afecţiunea determină stări de oboseală şi chiar senzaţie de epuizare fizică.
De aceea, durerea resimţită la nivelul sânului le poate face să renunţe la hrănirea la sân. Dar pentru copil, mastita mamei nu reprezintă vreun pericol, fiindcă laptele produs de glandele mamare nu este deteriorat de prezenţa acestei inflamaţii şi poate fi consumat de bebeluş.
Bacteriile sunt de vină
Infecţiile bacteriene sunt cele care determină apariţia mastitei. Acestea ajung mai uşor la glandele mamare când mamelonul este iritat sau crăpat şi când canalele galactofore, prin care trece laptele, sunt deschise. Cea mai comună bacterie care poate infecta glandele mamare este Staphylococcus aureus, dar şi alte bacterii, precum Staphylococcus epidermis, şi o gamă largă de streptococi pot fi responsabili de infecţie.
Simptome asemănătoare mastitei pot apărea şi dacă sânii nu se golesc complet atunci când sugarul se hrăneşte. Urmarea este aceea că sânii devin dureroşi şi se umflă, dar efectele nu sunt la fel de grave ca în cazul unei infecţii. Când un canal galactofor este blocat sau infectat, apare, de asemenea, mastita.
Sutienele nepotrivite cresc riscul
Mai mulţi factori cresc riscul de apariţie a mastitei. De exemplu, pielea uscată, predispusă la crăpături, alte episoade de mastită apărute în timpul alăptării, precum şi purtarea unor haine sintetice sporesc riscurile apariţiei afecţiunii. Această situaţie poate fi prevenită prin utilizarea unor creme speciale, care sunt inofensive pentru copil pe timpul alăptării şi care previn crăpăturil
