ONG-urile din judeţ scriu proiecte şi încearcă să salveze parcurile naţionale din mâinile nepăsării. Membrii Asociaţiei Speologice Exploratorii au ajuns la concluzia că rezervaţiile naturale pot fi conservate şi valorificate pentru promovarea turismului.
Judeţul Caraş-Severin are 27 de rezervaţii naturale de mici dimensiuni, patru parcuri naţionale şi un parc natural, peste care se suprapun şi siturile Natura 2000. Numărul lor mare plasează regiunea pe un loc fruntaş în ţară, în privinţa rezervaţiilor naturale. Cărăşenii nu ştiu însă că trăiesc în apropierea unor adevărate „comori”.
Despre protejare sau promovare nici nu poate fi vorba. Asta în contextul în care în lumea civilizată, comunităţile se dezvoltă în funcţie de ceea ce le oferă natura. La mai puţin de 20 de kilometri de Reşiţa se află una dintre cele mai preţioase peşteri din ţară, peştera Comarnic, pe unde lumea calcă, cum apucă, atunci când o vizitează.
„Turismul se face haotic, necontrolat şi de weekend. Nu există ghizi specializaţi, ca să le ofere turiştilor toată informaţia necesară. Lumea vine, se uită, pleacă şi nu ştie ce a văzut”, spune Bogdan Bădescu, preşedintele Asociaţiei Speologice Exploratorii din Reşiţa. Asta nu face altceva decât să polueaze fonic zona şi să scadă gradul ei de protecţie. „Să nu mai vorbim despre activităţile de tip Endu-Ro sau vânătoare, care fac acelaşi lucru”, a adăugat preşedintele asociaţiei.
Proiecte pentru promovare
ONG-urile cărăşene au dat startul scrierii de proiecte care să aducă bani în judeţ. „Vrem să facem ceea ce nu fac autorităţile statului: să îi informăm pe oameni că locuiesc în apropierea comorilor naturale şi că pot beneficia de pe urma lor. Turismul, odată dezvoltat, aduce beneficii la bugetul local”, spune Raluca Crîsta, consultant în finanţări nerambursabile. „Promovarea ariilor noastre protejate din
