România, Azerbaidjan şi Georgia au parafat înfiinţarea unei companii mixte pentru transportul gazelor naturale lichefiate din regiunea Mării Caspice prin portul Constanţa înspre statele Uniunii Europene. De ce AGRI, noul proiect, are mai multe şanse de reuşită decât îndelung discutata conductă Nabucco?
Securitatea energetică a UE, pusă la grea încercare de conflictele ruso-ucrainene, ar fi mult îmbunătăţită de proiectul AGRI, semnat la Bucureşti, la jumătatea lunii aprilie, de România, Azerbaidjan şi Georgia. Din păcate, toate proiectele pentru suplimentarea livrărilor de gaze naturale spre Europa au fost afectate de cea mai gravă recesiune de după cel de-al Doilea Război Mondial. Agenţia Internaţională pentru Energie atrage atenţia că menţinerea cererii la un nivel scăzut până în 2015 va duce la o creştere de patru ori capacităţilor de transport neutilizate.
NIET RUSIA ŞI TURCIA!
Companiile europene care au încheiat contracte pe termen lung pentru achiziţia de gaze ruseşti, rezervând capacităţi de transport prin conductele Gazprom, s-au văzut puse în imposibilitatea de a majora preţurile către consumatorii finali, tarifele fiind bătute în cuie prin contract. Creşterea spectaculoasă a concurenţei în sectorul energetic a făcut din gazul natural o marfă inclusiv la bursele europene. Preţurile pe piaţa spot (la vedere) sunt, de multe ori, mai atractive decât cele negociate în contractele de furnizare pe termen lung.
Pentru UE, noul traseu înseamnă o conexiune directă cu rezervele de gaze naturale ale Azerbaidjanului prin intermediul reţelei de conducte deja existente până la terminalul Kulevi din Georgia. De aici gazul lichefiat este transportat cu ajutorul navelor speciale până la viitorul terminal din portul Constanţa şi mai departe prin conducte spre Austria. Astfel, este eliminată dependenţa de Turcia ca ţară de tranzit. Principala probl