Intr-o relativa indiferenta, o lovitura de stat s-a produs in Kirghistan, o republica foarte volatila din Asia centrala, prinsa in mijlocul relatiilor dintre Moscova si Washington, scrie RIA Novosti. Desi opozitia a anuntat alegeri, oferind o unda de speranta pentru consolidarea democratiei, primele actiuni ale noii puteri indica faptul ca istoria se repeta fara niciun beneficiu pentru poporul kirghiz, care ar putea deveni din nou marele perdant al revolutiei.
Dupa o perioada de nemultumiri generate, la inceputul anului, de cresterea preturilor la produsele energetice, revolta a izbucnit in sase aprilie in nordul tarii, extrem de divizat de tensiunile regionale. Principalii lideri ai opozitiei au fost arestati in 7 aprilie.
Intr-o singura zi, emotia s-a propagat in randul populatiei precum praful de pusca si a degenerat in confruntari cu fortele de ordine in capitala Biskek. Manifestantii au luat cu asalt palatul prezidential, iar politia a raspuns cu focuri de arma. Au murit 84 de oameni iar numerosi altii au fost raniti.
Revolutia repetata a lalelelor
Kurmanbek Bakiev, primul presedinte originar din sudul tarii, a fugit in fieful sau de la Djalal-Abad. Nu trebuie uitat insa ca el a fost instigatorul unei preluari violente a puterii in urma cu cinci ani, denumita Revolutia lalelelor, in marja 'revolutiilor culorilor' care s-au multiplicat atunci in fostul spatiu sovietic. A fost acuzat rapid de atitudini totalitariste de fostii sai camarazi care au ajuns astfel in randul opozitiei.
Fapt uluitor pentru o lovitura de stat, nu a urmat nicio condamnare internationala ferma (doar apeluri la retinere), iar Washingtonul a colaborat bine cu Bakiev, in conditiile in care nordul tarii adaposteste o baza importanta de tranzit spre Afghanistan.
Atunci, puterea a promis sa organizeze alegeri prezidentiale in sase