Curtea Constitutionala motiveaza declararea drept neconstitutionale a catorva articole din legea de functionare a ANI prin faptul ca Agentia ar avea atributii peste cele normale pentru un organ administrativ, creandu-se confuzie intre ancheta si judecata. In plus, CCR sustine, intr-un comunicat remis HotNews.ro, ca, la data pronuntarii deciziei privind ANI, niciun judecator al Curtii nu a fost instiintat cu privire la desfasurarea vreunei proceduri de verificare in privinta sa de catre Agentia Nationala de Integritate.
"Agentia Nationala de Integritate, prin atributiile care i-au fost conferite, a fost instituita - contrar textelor constitutionale mentionate - ca un organ administrativ cu veritabila activitate jurisdictionala, subordonat Parlamentului. Pe de alta parte, inspectorii de integritate, desi sunt controlati politic prin intermediul Consiliului National de Integritate, se supun Legii nr.188/1999 privind statutul functionarilor publici si au atributii specifice unui organism jurisdictional. In acest sens sunt prevederile cuprinse in Capitolul I din lege, potrivit carora inspectorii de integritate pot solicita institutiilor si autoritatilor publice date, informatii si documente pe baza carora solutioneaza dosarele, pot dispune efectuarea de expertize in conditii asemanatoare modalitatii in care este administrata aceasta proba in procedura penala, cu posibilitatea persoanei cercetate de a fi asistata de aparator, iar in cazul in care se efectueaza o expertiza, de a-si alege un consilier", se arata in motivarea CCR."Actul de constatare reprezinta un adevarat rechizitoriu, ceea ce contravine art.1 alin.(4) din Constitutie, text ce exclude posibilitatea infiintarii unor organisme hibride, care sa indeplineasca simultan sarcini administrative si jurisdictionale si care sa se situeze sub control parlamentar", concluzioneaza CCR."Curtea constata ca atributia in
