Autorităţile române par, în continuare, să facă tot ce e posibil pentru evitarea concedierii efective a unui anumit procent din personalul bugetar, chiar şi în sectoare în care este recunoscut excedentul de personal. Până acum, şi pe plan central, dar şi local, inclusiv în Timiş, s-a mers pe algoritmul concedierilor pe hârtie, „disponibilizările” însemnând pur şi simplu tăierea unor posturi vacante, care nu au fost vreodată ocupate.

34.000 de bugetari, disponibilizaţi în Franţa în acest an

Tactica României de a evita pe cât posibil concedierea de personal bugetar nu a fost adoptată de ţări comunitare cu un aparat de stat mult mai puţin stufos, exemplul cel mai elocvent fiind al Franţei, care a anunţat pentru 2010 punerea pe liber a peste 34.000 de bugetari. Autorităţile franceze au programat 16.000 de disponibilizări în sistemul educaţional, din cauza scăderii numărului de elevi, pe fondul scăderii natalităţii. Alte concedieri au fost prevăzute pentru acest an în Franţa la Ministerul Apărării (8.250 de angajaţi disponibilizaţi) şi Interne (3.450 de angajaţi). Franţa şi-a ales doar câteva domenii considerate prioritare, care vor fi ferite de valul de disponibilizări. Astfel, doar angajaţii din sistemul judiciar francez, din învăţământul superior şi din serviciile subordonate direct Guvernului au fost feriţi de campania de concedieri.

100.000 de funcţionari – „norma” României

Probabil, poate şi pentru că accentuarea sărăciei şi a deficitului bugetar nu a cauzat şi în România revolte de stradă, de tipul celor apărute în Franţa, autorităţile române nu au părut nici în acest an foarte hotărâte în a urma sfaturile F.M.I. şi ale Uniunii Europene legate de disponibilizările în sistemul bugetar. Potrivit lui Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului B.N.R., cheltuielile de personal ar trebui reduse în 2010 c