Aşa se numeşte ultimul film al lui Alexandru Solomon, care a putut fi vizionat de către reprezentanţii presei la conferinţa din 14 aprilie de la sala „Elvira Popescu“. Acesta, conform sinopsis-ului din mapă, descrie „drumul nostru de la un comunism cu faţă urîtă la o democraţie originală de piaţă“. Prin intermediul a şapte binecunoscuţi magnaţi neaoşi – Dinu Patriciu, George Becali, George Copos, Dan Diaconescu, Ioan Niculae, George Pădure şi Dan Voiculescu – şi a poveştilor acestora „de succes“. „K“-ul de la capitalism este explicat de Alexandru Solomon: lucrarea lui Marx în original, cuvintele ruseşti Komsomol, Kommunist şi KGB, Kakania, denumirea metaforică a imperiului austro-ungar dată de Robert Musil; dar şi „un cocteil exotic în care se amestecă banii, puterea şi trecutul comunist“. Capitalismul cu „K“ include şi un jucător/observator din alt timp: pe Nicolae Ceauşescu.
Jucător şi observator în acelaşi timp pentru că, pînă la urmă, într-o anumită măsură, de la el se trag toate: inclusiv măcar o parte a noilor capitalişti… Filmul sugerează semnificativ acest lucru prin scena de animaţie în care fabricile socialiste sînt introduse într-o maşină de tocat din care iese o pastă roşie. Din aceasta sînt făcute, apoi, „cuceririle“ capitalismului.
De altfel, nu e nevoie ca acest lucru să fie doar sugerat prin animaţie: cei intervievaţi o spun singuri, pînă la urmă firesc. Deja a devenit un act de mîndrie: Dan Voiculescu povesteşte cum a făcut parte dintr-o categorie care, rămînînd în România, a lucrat pentru multinaţionale. Ca director general la Crescent – o firmă privată de comerţ exterior în regimul socialist – a colaborat, printre altele, cu „Dunărea“, „întîmplător, o unitate a securităţii statului“ – adaugă el. Ioan Niculae declară, candid, că pînă-n 1980, a lucrat, trei ani, în securitate: avea doar 24 de ani atunci – spune el – şi, să fim serioş
