Lenin, fondatorul URSS, şi Stalin, urmaşul său, continuă să fie aniversaţi în Rusia, chiar dacă acum comunismul se află, oficial, în opoziţie. Totuşi, partidele comuniste constituie încă o influentă forţă politică în Federaţia rusă, dar şi în cele mai dezvoltate state ale lumii, printre care Franţa şi Japonia, diverse astfel de facţiuni manifestând ieri în memoria lui Lenin, la cea de-a 140-a aniversare. Potrivit Novaia Izvestia, comuniştii francezi, la fel ca şi cei din alte state ale Europei occidentale, folosesc imaginea lui Lenin în calitatea sa de revoluţionar, evidenţiind meritele practice ale ideilor sale - ziua de lucru de opt ore, dreptul naţiunii la autodeterminare - şi recunoscând totuşi că activitatea nu i-a fost lipsită de erori.
Erori care ar trebui numite crime, dar comuniştii şi intelectualitatea din Occident, îndeobşte adeptă a stângii, refuză să condamne crimele regimurilor comuniste, deşi numărul victimelor este superior celui al victimelor nazismului. Ca atare, comunismul şi simbolurile sale se bucură de interes în multe ţări dezvoltate. Interesantă este evoluţia în Rusia, exportatoarea acestui sistem odios slăvit de cei doi tirani. În două decenii, numărul ruşilor care îl considerau pe Lenin „personalitatea cea mai remarcabilă din lume" a scăzut la jumătate. În schimb, de trei ori mai mulţi ruşi dau acest titlu succesorului său, Stalin. Cota de popularitate a lui Stalin a crescut din 2000, după venirea la putere a lui Vladimir Putin, care încerca să-şi impună autoritatea după tumultuosul deceniu '90. Propaganda de stat l-a lăsat pe Lenin, preferându-l pe Stalin, prezentat ca un lider mai puternic, autor al victoriei sovietice asupra nazismului, acesta fiind pentru ruşi evenimentul cel mai important al secolului trecut.
Desigur, opoziţia dintre cei doi tirani este artificială, Lenin fiind autorul terorii roşii, ordonând execuţii în
