Incercarea de reviziuire a Constitutiei, demers absolut necesar, are de parcurs o cale plina de obstacole pana la un eventual succes. Dar la acest inceput de drum, doua par a fi marile pericole ce ar putea submina, din start, un demers de maxima importanta: superficialitatea cronica si obsesia anti-Basescu.
Proiectul Guvernului pare facut in mare graba, pe genunchi, cum se spune. Altfel nu se explica de ce cuprinde articole referitoare la procedura de aderare la NATO si UE, deja consumata de ceva vreme. Sau de ce mai reglementeaza sedinta comuna a celor doua camere parlamentare, cat timp acelasi proiect prevede trecerea la unicameralism.
Sigur ca aceste prevederi vor disparea pana la adoptarea Constitutiei, dar faptul ca ele exista intr-un document intocmit de experti guvernamentali si ai Presedintiei, document asumat de Guvern si trimis mai departe, este un simptom al felului in care are loc procesul de legiferare in Romania. Superficialitatea si neseriozitatea sunt insa specifice nu doar actualului Guvern. Nici celelalte si nici Parlamentul n-au fost vreodata mai breze.
Asa se face ca legislatia Romaniei este plina de prevederi contradictorii, inepte, inaplicabile, depasite, neconstitutionale, care fac din ea nu un corp de norme, ci o jungla. De aici blocaje, confuzii, interpretari diferite s.a. In ultimii ani, cel putin, apoape ca nu a fost emisa lege ale carei mari neajunsuri sa nu faca necesara o rapida ajustare.
Nici fosta Constitutie n-a facut exceptie. Ganditi-va numai cate hibe si goluri au scos la iveala ultimii ani, foarte agitati din punct de vedere poltic. Daca noi plecam in procesul de revizuire a legii fundamentale cu prevederi ramase fara obiect, nu prea avem mari motive de optimism ca produsul finit va fi unul de mare calitate. Totusi, Constitutia nu este o lege pe care sa o poti amenda oricand mai desc